sâmbătă, 24 februarie 2018

Lansare carte, autoare Teodora Pascu - ibooksquare.ro 2018





Lansarea cartii ”Mostenirea”, autoarea Teodora Pascu.
Genul volumului este proza autobiografic.
Editarea cartii a fost realizata de editura ePublishers.

Art and History, Ioan Bompa, Painter - ibooksquare.ro


”The painter appeared from nowhere. Like he had travelled from a parallel universe
or from another time. It was the time of the artists and warriors, when legends
walked among mortals undisguised. He laughed at me as if he had seen the
beginning of all things and since then he wondered like a pilgrim. And then I saw the
legends with my own eyes, but painted through his. „Nothing is by chance,
remember, my friend!” and he handed me his notebook. „I am Ioan Bompa, I am a
painter.” says he, as he set next to me. I opened it and there I saw all the mighty
Gods, I saw the sin and the pleasure, I saw the redemption of a lost world, a mad
world, blind but searching for the light. It was a small notebook, but when I have
opened it I stepped into Dante's Inferno. My hands started to tremble as I was
turning the pages. I looked at him and he was smiling like Merlin. „I am not the Devil,
you know. The Devil doesn't have a sense of humor! and he laughed heartily, as he,
The Maestro, had known that nothing really matters but the act of creation itself.”     Teodor Deac, writer

PHOENIX, Camelia Gherman







Avem cu toţii o poveste frenetică, care descoperă sau care acoperă… ceva…

De ce unii dintre noi primesc o a doua şansă? Vom vedea…

Destinul are propria lui hartă, indiferent unde ne vom afla el ne va găsi, îşi va îndeplini misiunea, iar dacă ne va observa dezordonaţi în adevăr, ne va educa prin el, ne va tolera de multe ori sau ne va exila…
Noi, oamenii, slujbaşi sau încoronaţi ai iubirii, din păcate şi ai urii, bine ar fi să ne amintim că Timpul nu iartă, că nu se tocmeşte; nu face altceva decât să plece şi să nu se mai întoarcă. Şi-atunci, să nu ne dăm repede şi cu totul Întunericului Sufletului, care adăugat minciunii, răzbunării, răutăţilor de tot felul…, poate face stricăciuni fără de întoarcere…
Dedic acest poem tuturor mâinilor care au încălzit o inimă îngheţată, care au însoţit o inimă orbită; care au şoptit unei inimi asurzite; acelora care s-au oprit, au ridicat de jos, din pământul durerii o inimă pierdută, şi n-au cerut nimic la schimb, decât au îngrijit-o, clădindu-i cu răbdare cea de-a doua şansă…

Cine sunt acele „mâini”? Prietenii, vlăstare din aripa îngerilor.